Dezvoltarea rurală și lupta pentru fonduri

Cândva în Republica Moldova peste 47% dintre populația încadrată în câmpul muncii, era implicată în agricultură. În prezent se estimează vreo 17-18%, iar cifrele sunt în scădere(mecanizarea, modernizare, tehnologii speciale). Însă gradul de urbanizare a populației se menține la jumătate aproximativ... Statele europene au observat demult tendințele și au luat măsuri: de ani buni accentul se pune nu atât pe businessul din agricultură(desigur cu menținerea pragului de securitate alimentară), cât pe dezvoltarea satelor, or populația de la sate trebuie asigurată cu un nivel modern de trai și mai ales cu locuri de muncă dacă în agricultură scade necesarul respectiv!!!

După o săptămână de studiu pe viu(cu suportul Asociației pentru Politică Externă) a sistemului Estonian de acțiune locală și dezvoltare rurală, voi veni cu câteva concluzii pe care le voi promova în politice Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

1. Statul Estonian are o viziune clară asupra dezvoltării rurale(nu ca în alte state post sovietice, unde ministerul economiei sau dezvoltării regionale vrea cu orice preț să gestioneze fondurile europene destinare dezvoltării satelor), o viziune complexă care implică activitățile agricole, turistice, culturale 

de infrastructură și sociale. Dezvoltarea rurală este prerogativa ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale!!!! iar în cadrul acestuia din 300 de angajați, doar 50 au grijă de activitățile economice din agricultură, iar restul de planificare și dezvoltare a satelor!!!!!

2. Fondurile europene și naționale sunt gestionate de Agenția de Plăți în Agricultură(deși politicile sunt elaborate de Minister și aprobate de Guvern)

3. Accentul este pus pe proiecte care îmbunătățesc direct viața oamenilor de la sate în mod descentralizat(repartizarea fondurilor pe districte, iar comisiile locale decid care dintre proiecte sunt eligibile în limita Fondului repartizat)

4. Rolul cel mai important îl joacă Grupurile de Acțiune Local(GAL). Un GAL trebuie să fie compus din minim 5 membri persoane juridice, dintre care ONGuri, autorități locale și antreprenori(minim câte unul de fiecare). Un GAL are personalitate juridică, cont bancar și obligatoriu un simbol, stemă! (Cam cum ar fi în raionul Ialoveni să se unească: Consiliul raional cu Primăriile Răzeni, Costești, Zâmbreni, cu SRL Horeco, cu AȚ ZIM și ONG EcoRăzeni pentru a constitui un Grup de Acțiune Locală care va avea un Consiliu al GAL a cărui sarcină va fi nu doar gestionarea și atragerea fondurilor de dezvoltare, elaborarea strategiei de dezvoltare a GAL, dar va fi și ca o comisie de concurs pentru determinarea proiectelor finanțate(proiecte depuse de grupuri mai mici de acțiune înregistrate).

Estonienii au reușit astfel prin Programul LEADER să atragă Milioane de euro din bani UE, au contribuit cu finanțe din buget și au implementat mii de miniproiecte din toate sferele vieții de la sat: turism rural, amenajarea spațiilor de joacă pentru copii, construcția de grădinițe, școli, cercuri dramatice, olărit, meșteșugărit(lemn, metal, sticlă), organizarea de coruri, concursuri, competiții, lucrări de asigurare a accesului la internet pentru toți, afaceri locale(confecții, tipare, fabrici de biocombustibil, etc.), ferme de cultivare a plantelor aromatice sau de condimente, roboți de muls vaci la ferme, organizarea de circuite turistice....   și multe alte activități economice și sociale desfășurate la țară, în mediul rural.  

În concluzie, Estonienii au creat 26 de GAL-uri și implementează o adevărată politică de dezvoltare a spațiului rural! Noi? ..... am insistat de multe ori ca în noul regulament al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare să fie modificată denumirea Ministerului în „Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, precum și includerea în organigramă a unei direcții responsabile de aspectul Dezvoltării Rurale.... din păcate 2 ministere nu au acceptat sub nici o formă includerea în denumire a dezvoltării rurale, cu frica că atunci când vor veni fondurile europene ei nu vor putea tria și nu vor putea îmbogăți câțiva șefușori acolo... Problema stă deja- vor veni sau nu aceste fonduri? Din moment ce Ministerele respective nu acceptă modificarea politicilor statului și conceptului general de inițiativă și autonomie locală spre național(principiul european „de jos în sus”) - dezvoltare satelor noastre e sub semnul întrebării.

Estonienii au știu ce vor și au acționat! au fost ajutați, dar nici ei nu au stat să se certe cine să dezvolte satele: constructorii, economiștii sau cei cu studii în domeniul dezvoltării rurale durabilă!

Vedeți câteva poze cu un mic procent din proiectele implementate de ei prin acest program:

Fostă Moară de vânt- transformată în centru de creație

monument arhitectural reabilitat

robot de muls vacile

monument arhitectural transformat în centru de creație(lut)

Casa de ceremonii în stil național construită de la 0

centru de creație local

Muzeu lângă un cimitir din sec I era noastră

Turn de observație în rezervație naturală

Saună și bazin amenajate la o pensiune locală

mobilarea și dotarea școlilor-grădinițe(40 elevi de clase primare și 19 copii de grădiniță)

Amenajarea portului local(timp de 1 lună până la 6000 de tone de pește)

Gemuri produse la ferma de plante aromatice, condimente și dulciuri